Skip to content Skip to footer

Descoperă Farcașa

hiking landscape local_hotel

Tradiții și obiceiuri

În comuna Farcașa, obiceiurile și tradițiile cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt cele mai importante și mai vesele manifestări folclorice din zonă. Astfel, luna decembrie este plină de datini și obiceiuri de iarnă din vechime

Obiective turistice

Aerul curat de munte, peisajul, liniștea și locația izolată şi amenajată sunt argumente forte pentru iubitorii de evadare în mijlocul naturii și nu numai.

Administrativ

Informații administrative de interes general pentru locuitorii comunei și pentru cei care o vizitează.

Tradiții și obiceiuri

În comuna Farcașa, obiceiurile și tradițiile cu ocazia sărbătorilor de iarnă sunt cele mai importante și mai vesele manifestări folclorice din zonă. Astfel, luna decembrie este plină de datini și obiceiuri de iarnă din vechime

Obiective turistice

Aerul curat de munte, peisajul, liniștea și locația izolată şi amenajată sunt argumente forte pentru iubitorii de evadare în mijlocul naturii și nu numai.

Administrativ

Informații administrative de interes general pentru locuitorii comunei și pentru cei care o vizitează.

Cuvântul primarului

Vă urez un călduros bun venit pe site-ul Comunei Farcașa, unde vă așteaptă informații utile despre activitatea administrației locale și detalii interesante despre comuna noastră. Ne dorim ca pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.

Tifui Dumitru Bogdan

primarul comunei Farcașa

Aparatul Administrativ

Primar: Tifui Dumitru Bogdan

Viceprimar: Gheorghiu Cristian

Secretar General: Petrescu Gabriela

Contabil: Ruştioru Georgeta

Proiecte de investiții

Proiecte amenajări Sursa finanțării
Amenajare torent pârâul Buşmei Fonduri Naționale
Înfiinţare sistem de alimentare cu apă şi extindere reţea de canalizare în satele Frumosu, Popeşti, Fărcaşa şi Busmei Fonduri Naționale
Reabilitare sală de sport, sat Fărcaşa, comuna Fărcaşa, judeţul Neamţ Fonduri Naționale
Proiecte de infrastructură rutieră Sursa finanțării
Modernizare drumuri de interes local în comuna Fărcașa, județul Neamț Fonduri Naționale
Modernizare drum comunal DC 154 Stejaru km 0+000 - 3+200, comuna Farcașa, județul Neamț Fonduri Naționale

Cuvântul primarului

Vă urez un călduros bun venit pe site-ul Comunei Farcașa, unde vă așteaptă informații utile despre activitatea administrației locale și detalii interesante despre comuna noastră. Ne dorim ca pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.

Tifui Dumitru Bogdan

primarul comunei Farcașa

Aparatul Administrativ

Primar: Tifui Dumitru Bogdan

Viceprimar: Gheorghiu Cristian

Secretar General: Petrescu Gabriela

Contabil: Ruştioru Georgeta

Proiecte de investiții

Proiecte amenajări Sursa finanțării
Amenajare torent pârâul Buşmei Fonduri Naționale
Înfiinţare sistem de alimentare cu apă şi extindere reţea de canalizare în satele Frumosu, Popeşti, Fărcaşa şi Busmei Fonduri Naționale
Reabilitare sală de sport, sat Fărcaşa, comuna Fărcaşa, judeţul Neamţ Fonduri Naționale
Proiecte de infrastructură rutieră Sursa finanțării
Modernizare drumuri de interes local în comuna Fărcașa, județul Neamț Fonduri Naționale
Modernizare drum comunal DC 154 Stejaru km 0+000 - 3+200, comuna Farcașa, județul Neamț Fonduri Naționale

Avizier Electronic

Documente oficiale de interes public pentru locuitorii comunei

Caută după categorie

Dispoziții

Hotărâri

Vânzări terenuri

Impozite și taxe

Urbanism

Asistență socială

Calendarul Ortodox

Localizare

Comuna Farcașa aparține Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, fiind situată în partea de Nord-Vest a județului Neamț, între bazinul mijlociu al râului Bistrița (Valea Bistriței), mai exact între Poiana Teiului și Vatra Dornei. Aceasta este delimitată pe partea dreaptă de Munții Bistriței și pe partea stângă de Munții Stănișoarei. În ceea ce privește principalele localități vecine ale comunei Farcașa, acestea sunt distribuite astfel: în partea de Nord-Vest comuna Borca, în partea de Est comuna Pipirig, iar în partea de Sud-Est comuna Poiana Teiului.

Prognoza meteo

Ora locală

2:56 am

Obiceiuri și
tradiții

Jocul caprei

Jocul caprei este cel mai vechi şi mai răspândit dintre jocurile cu măşti, desfăşurându-se într-o mare diversitate de forme, încât fiecare sat îşi are specificul său, deşi mesajul ritual agrar este acelaşi – de reînviere a naturii şi speranţa într-un An Nou mai îmbelşugat.
Obiceiul, în general, prezintă o ceremonie spectaculoasă, în care dansul, muzica, costumaţia, recuzita, textul exprimă momente din viaţa caprei: cumpărarea, vânzarea, îmbolnăvirea, moartea, jelirea, descântatul şi bucuria reînvierii.

Jocul caprei

Jocul caprei este cel mai vechi şi mai răspândit dintre jocurile cu măşti, desfăşurându-se într-o mare diversitate de forme, încât fiecare sat îşi are specificul său, deşi mesajul ritual agrar este acelaşi – de reînviere a naturii şi speranţa într-un An Nou mai îmbelşugat.
Obiceiul, în general, prezintă o ceremonie spectaculoasă, în care dansul, muzica, costumaţia, recuzita, textul exprimă momente din viaţa caprei: cumpărarea, vânzarea, îmbolnăvirea, moartea, jelirea, descântatul şi bucuria reînvierii.

jocul-caprei-4
jocul-caprei-3
jocul-caprei-1

Galerie
foto

Comuna
Farcașa

Biserici
Farcașa

Proiecte
de dezvoltare

Obiective
turistice

Valea
Bistriței

Biserica de lemn
„Cuvioasa Paraschiva”

Biserica
Popești

Din jos de Cărpiniş, Bistriţa-şi taie calea dreaptă până-n livezile Mădeiului. Soarele răsare punând cununi de aur pe creştetele codrilor. În urma noastră, pe măgurile depărtate, se văd bungetele de brădet înnegrind zarea ca o arătură proaspătă. Privelişti fermecătoare, care nu se pot spune cu vorbe, se deschid de pretutindeni, şi fug, alunecă fantastic îndărătul nostru, şi altele vin, şi cele care vin ni se par şi mai fermecătoare. De pe plută, din goană, ochii noştri beau cu nesaţ frumuseţile acestea, care curg şi nu se mai sfârşesc, şi ne pare rău că nu le putem lua, să le ducem cu noi şi să le arătăm lumii, aşa cum le vedem acum, în lumina, în măreţia şi-n liniştea asta dumnezeiască, şi să spunem celor care nu le cunosc şi nu ne ştiu: “Iată ţara noastră!…” Atunci ar înţelege deodată — ca bătrânii de pe zidurile Troiei la vederea frumoasei Elena — de ce s-au dat atâtea lupte ş-atâta sânge s-a vărsat pentru “bucăţica asta de pământ”.
Pe o largă deschizătură în munţii din dreapta îşi aşterne Borca mândrele-i gospodării. Din fund aleargă pârăul, sărind peste înalte zăgazuri de stânci, s-aducă Bistriţii stăpâne prinosu-i de unde. În stânga se-ntinde Sabasa între două dealuri descoperite, o linie ferată cară buştenii din codru. Pe maluri sunt schele de plute, ş-un pod peste râu. Din vale de Fărcaşa, între Bâtca Frumosului şi Runcu Popeştilor, Bistriţa o rătează de fugă, aruncă pluta peste praguri, plesnind-o de apă, şi astfel, în jocuri şi cântece de valuri, intră în ţinutul Neamţului; leit în zale de oţel zoreşte Dreptul pe sub coastele Zahornii: zburlindu-şi coama-i de argint s-azvârle Calul peste scările Cernegurii, şi-i ies în cale la hotar. Se bat nahlapii de grinzi, în tact scârţâie cârma de la spate; ca o suveică alunecă pluta pe sub bolţi de mesteacăni. Pe malul drept, în vatra Călugărenilor, se-nalţă o namilă de stâncă — “Piatra Teiului”.

„Pe plută de la Dorna la Piatra” – Alexandru Vlahuță

Valea Bistriței este o zonă turistică mai puțin cunoscută și mai puțin promovată, fiind situată între Munții Stânișoarei și Munții Bistriței.

În primul rând este cunoscută pentru practicarea raftingului, râul Bistrița clasându-se printre cele mai favorabile în ceea ce privește practicare a acestui sport alături de râurile Crișul Repede, Nera si Jiu.

Deasemenea,este valorificată și din punct de vedere geografic, fiind foarte vizitate zonele montane Giumalău și Rarău cu renumitele « Pieterele Doamnei », rezervație naturală protejată.

baltagul-lipan
creanga-valea-bistritei

Când spunem Valea Bistriței ne mai gândim și la renumita operă a lui Ion Creangă, «Amintiri din copilărie » sau traseul Vitoriei Lipan, personaj din romanul « Baltagul » de Mihail Sadoveanu.

Biserica de lemn
„Cuvioasa Paraschiva”

Lăcașul de cult de la Farcașa se individualizează prin bogata sa ornamentație, fiind – în această privință – cea mai „înzestrată” din județ. Astfel, sub acoperiș, un brâu alcătuit din două scânduri suprapuse înconjura monumentul și pe această „cornișă” atât de original executată, meșterii constructori de pe Valea Bistriței au așternut câte două șiruri de rozete și arce concentrice, folosind tehnica puncției cu vopsea și pirogravură. Bârnele de susținere a acoperișului, prelungite în consolă, au fost împodobite cu terminații rostrate și rozete incizate. Chenarele ușilor de la intrarea în pridvor și în pronaos, lucrate în lemn de ulm, sunt împodobite cu șnururi în relief, care pornesc din rozetele sculptate de la bază, simboluri ale soarelui și luminii. Cupolele din naos și pronaos prezintă aceleași rozete și arce punctate, executate în roșu și negru ca la exterior, iar la bolta altarului apare și decorul tablei de șah alcătuit prin alternanța acestor două culori.

Construită în 1774 și refăcută în 1951, biserica de lemn din Farcașa se înscrie printre cele mai valoroase monumente religioase de pe Valea Bistriței, punând în evidență acele inepuizabile resurse populare de creație ce apropie pâna la identificare meșteșugul și arta.

Valoarea arhitecturală și artistică a monumentului este întregită de o bogată colecție de icoane și obiecte etnografice, creații ale meșterilor locali și din zona înconjurătoare sau de peste munți, din Transilvania. Rețin atenția mai multe icoane pe sticlă, de proveniență ardelenească, de la începutul veacului trecut, un splendid castron (barbânta) din coajă de mesteacăn și o Psaltire în paginile căreia se păstrează și o însemnare a lui David Creangă, bunicul marelui povestitor humuleștean, Ion Creangă.

Alături de acestea, merită cel puțin amintită o icoană, probabil din secolul al XVIII-lea, lucrată în stil popular pe lemn cu glet de ipsos neuniform. Lucrarea este interesantă atât prin naivitatea execuției (care trădează prezența unui autor local „școlit” doar prin talent și exercițiu), cât mai ales prin modul original în care este „actualizată” și compusă scena Învierii lui Isus: Mântuitorul se ridică dintr-o raclă ținută de doi osteni care au mundire rusești, caciuli de arnăuți și iatagane turcești la sold.

Catapeteasma a fost pictată în 1837 pe lemn de paltin de către cunoscutul creator Ion Zugravul, ce a realizat și alte lucrări similare pe Valea Bistriței, și nu este exclus ca tot lui să îi datorăm și spătarul sculptat al stranei care se mai păstrează astăzi, având încrustat același an 1837.

sat-Farcasa-bis-Cuvioasa-Paraschiva-icoana
sat-Farcasa-bis-Cuvioasa-Paraschiva-icoana-2

Biserica
Popești

biserica-popesti-farcasa-1
biserica-popesti-farcasa-2
biserica-popesti-farcasa-3
biserica-popesti-farcasa-4

Ultima actualizare: 14:03 | 30.09.2022

Sari la conținut